Cum au stat la sertar 8 ani interceptările din dosarul lui Bogdan Olteanu

Motivarea instanței supreme, prin care fostul viceguvernator al BNR Bogdan Olteanu a fost plasat în arest la domiciliu, sub acuzația de trafic de influență, arată că la dosarul DNA există interceptări telefonice care datează din perioada iulie-septembrie 2008 și care îl au ca numitor comun pe Sorin Ovidiu Vîntu. Interceptările, realizate de SRI la vremea respectivă, au stat nefolosite timp de aproape 8 ani, până cel puțin în ianuarie 2016, când „faptele au fost descoperite de către organele judiciare”, după cum arată motivarea instanței supreme. Din motivare nu reiese unde au fost stocate aceste interceptări, la SRI sau la o unitate de parchet, până să fie folosite în 2016 de procurorii DNA.

În perioada respectivă, 2008-2009, Sorin Ovidiu Vîntu comitea o parte din faptele pentru care a fost acuzat în două dosare penale vizând pe de o parte delapidarea Petromservice și spălarea de bani, cu un prejudiciu de 83 de milioane de euro, iar pe de alta delapidarea Asociației Salariaților din Petromservice și spălarea de bani, cu un prejudiciu de aproape 13 milioane de euro. Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au instrumentat primul dosar, anunțând punerea în mișcare a acțiunii penale în noiembrie 2011 și trimițând dosarul în judecată în septembrie 2012. Procurorii DIICOT au anunțat începerea urmăririi penale în august 2012, trimițând dosarul în judecată în ianuarie 2014. Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv în primul dosar, de la Parchetul General, la 6 ani și două luni de închisoare, în iulie 2016.

Un alt element comun al dosarului Olteanu cu cele vizând Petromservice este offshore-ul IT Media Productions, cu sediul în Delaware, SUA, folosit atât în delapidarea Petromservice, cât și pentru a rula banii, 1 milion de euro, care în final ar fi ajuns la Bogdan Olteanu, conform DNA. Înființat de Kiss Laszlo, cunoscut ca un mare specialist în circuite financiare offshore, împuternicitul pe conturile acestui offshore era Ionuț Adrian Eftime, fost director în cadrul Petromservice, condamnat în 2015 la 6 ani și patru luni de închisoare, pentru delapidare și spălare de bani. Ionuț Eftime, fiul lui Ion Eftime, omul de încredere al lui Vîntu de la Petromservice, apare ca martor în dosarul DNA privindu-l pe Olteanu, fiind unul dintre denunțătorii faptelor.

Surse din DNA au explicat pentru gândul că aceste interceptări nu sunt probe centrale ale dosarului de trafic de influență de care este acuzat Bogdan Olteanu: „Au fost elemente de circumstanțiere a faptelor, dar nu sunt elemente esențiale ale dosarului, ci s-au coroborat cu alte probe”.

Sursele gândul sugerează că interceptările vechi din 2008 au rămas nefolosite din alt dosar, mai vechi, neinstrumentat de DNA: „Procurorul este obligat să facă toate diligențele pentru a obține cât mai multe probe, inclusiv din dosare mai vechi sau din proceduri anterioare. Dacă există o bănuială că ar putea fi elemente care să ajute cauza, nu te împiedică nimeni să faci o cerere. Aceste interceptări probabil au fost date la o parte, pentru că nu au fost considerate relevante pentru dosarul respectiv sau nu au fost coroborate cu alte probe”.

Cum pentru dosarul DNA privindu-l pe Olteanu aceste înregistrări erau relevante, procurorii au solicitat înregistrările. „Sunt înregistrări obținute legal la vremea respectivă, nimic nu îl oprește pe procuror să le ceară acum„, mai spun sursele din DNA.

Într-adevăr, Codul de Procedură Penală arată la articolul 142, în legătură cu punerea în aplicare a mandatului de supraveghere tehnică, faptul că „datele rezultate din măsurile de supraveghere care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, dacă nu sunt folosite în alte cauze penale potrivit alin. (5), se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, cu asigurarea confidențialității„.

De asemenea, legea mai arată la același articol că datele care reiese din interceptări „pot fi folosite și în altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații concludente și utile privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei alte infracțiuni”.

Termenul de păstrare a unor astfel de înregistrări la parchet este de 12 luni de la soluționarea definitivă a cauzei, după care ele trebuie „distruse de către procuror, care întocmește un proces-verbal în acest sens”. Astfel, dacă interceptările lui Vîntu din dosarul Olteanu ar proveni din dosarul Petromservice în care acesta a fost condamnat definitiv la 6 ani și două luni, în iulie 2016, înregistrările ar fi trebuit să fie distruse în iulie 2017.

Gândul a solicitat un punct de vedere și SRI în legătură cu supravegherea tehnică a lui Sorin Ovidiu Vîntu din 2008, care a ajuns la DNA abia în 2016, însă nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol.

Ce arată cele 4 interceptări ale lui Vîntu

Judecătorul care a dispus arestarea la domiciliu a lui Bogdan Olteanu a aprobat legalitatea probelor și a arătat în motivarea deciziei că din aceste interceptări „a rezultat că Sorin Ovidiu Vântu urmărea numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei Dunării, că a făcut demersuri pe lângă Bogdan Olteanu în perioada iulie-septembrie 2008 în acest sens (demersuri intermediate de Ifteni Ion) și că a cunoscut că Liviu Mihaiu va fi numit guvernator încă din data de 2 septembrie 2008 (cu mai mult de două săptămâni înainte de numirea efectivă). Totodată, a rezultat poziția de subordonare în care se afla Liviu Mihaiu față de Sorin Ovidiu Vântu”.

Motivarea instanței citează patru interceptări telefonice din 28 iulie 2008, 21 august 2008, 2 septembrie 2008 și 4 septembrie 2008, toate avându-l ca inițiator pe Sorin Ovidiu Vîntu. În prima, Vîntu vorbește cu Ion Eftime (omul său de încredere, fost sindicalist la Petromservice), despre vizita lui Bogdan Olteanu la complexul Lebăda din Delta Dunării, pentru a discuta numirea lui Liviu Mihaiu, în care se stabilește și punerea la dispoziția lui Olteanu a unui elicopter.

În a doua interceptare, Vîntu vorbește cu același Ion Eftime despre serviciile de consultanță pe care institutul INSOMAR, controlat indirect de Vîntu, urma să le presteze în campania electorală a lui Bogdan Olteanu.

În a treia interceptare, Vîntu vorbește cu Sorin Enache, fostul director al Realitatea Media, despre numirea lui Liviu Mihaiu în postul de guvernator al Deltei Dunării. „Având în vedere că la acel moment nu exista nicio comunicare oficială cu privire la schimbarea guvernatorului Deltei Dunării, precum și faptul că singurul demnitar căruia Sorin Ovidiu Vântu îi ceruse să intervină pentru numirea lui Liviu Mihaiu era inculpatul Bogdan Olteanu, rezultă că acesta realizase demersurile promise și îi comunicase rezultatul suspectului”, notează judecătorul în motivare.

A patra interceptare citată în motivare vizează convorbirea dintre Vîntu și Liviu Mihaiu, legată de vânzarea acțiunilor pe care Mihaiu le deținea în grupul de presă controlat de Vîntu, pentru a elimina eventualele incompatibilități cu funcția de guvernator al Deltei. „Din conținutul acesteia rezultă relația de subordonare a lui Liviu Mihaiu față de suspect și interesul acestuia de a avea o persoană apropiată în funcția de guvernator”, arată judecătorul.

Martorul denunțător, testat cu detectorul de minciuni

Motivarea instanței reține, spre exemplu, că celelalte probe mai grele decât interceptările, precum documentele financiare, arată cum un milion de euro a fost plătit de un offshore din Cipru controlat de Vîntu către offshore-ul IT Media Productions, apoi cum Ionuț Adrian Eftime, care avea împuternicire pe conturile acestui offshore, a scos banii din Bulgaria și i-ar fi dus la biroul lui Bogdan Olteanu de sediul central al PNL.

Tot în motivare se arată că un alt doilea milion de euro ar fi ajuns în contul personal al lui Ionuț Adrian Eftime, lucru care se coroborează și cu declarațiile lui Sorin Ovidiu Vîntu, care și-a recunoscut faptele în fața procurorilor, însă a susținut că a plătit 2 milioane de euro pentru numirea lui Liviu Mihaiu în post. Eftime a fost testat cu detectorul de minciuni de către procurori, pentru a se verifica dacă spune adevărul, mai arată motivarea instanței.